BIS

Traditii

De-a lungul anilor, evolutia a schimbat omul atat prin modul sau simplu de a convietui cat si prin traditiile trimise mai departe de la o generatie la alta. Una din traditiile care se confunda cu spiritul sarbatorilor de iarna este, fara doar si poate, mersul cu capra. Aceasta traditie dateaza de la inceputurile secolului XIX, cand, in toata tara s-a raspandit un joc de sarbatoare creat de simpli oameni din popor. Acest joc al caprei nu a fost insa agreat de Biserica si de slujitorii acesteia, care au refuzat sa impartaseasca aceasta experienta si sa ia parte la ceremonialul considerat de ei a fi unul pagan. Initial, mersul cu capra a luat nastere sub forma unui element cult si avea rolul de a stabili daca vremea va fi buna in anul ce va urma sau daca vor urma zile ploioase si friguroase. Acest ritual se manifesta de obicei in preajma Anului Nou, incepand cu o saptamana inaintea acestuia si incheiindu-se la cateva zile dupa intrarea in noul an. Pentru romani insa, data de 31 decembrie este considerata a fi cel mai reprezentativ si cel mai oportun moment in care poate avea loc jocul caprei, acesta nefiind limitat la aceasta zi, intocmai pentru a aduce bucurie, noroc si sanatate in fiecare casa pentru o perioada mai lunga. Desi mersul cu capra a fost creat pentru a prognoza viitorul meteorologic sau pentru a reprezenta un obicei cult, odata cu trecerea anilor, acest ritual a devenit extrem de semnificativ pentru agricultorii romani. Acestia considerau ca, prin jocul caprei avea loc o chemare a fortei divine pentru a aduce odata cu venirea noului an succes in toate domeniile de seama ale agriculturii: loturi de pamant mult mai fertile si rodnice, o recolta foarte bogata (invocata de primitorii caprei prin aruncarea mai multor seminte si boabe in dreptul caprei, in timp ce aceasta juca) si sporirea numarului de animale din turmele ciobanilor. In prezent, mersul cu capra a ramas o traditie ce are principala menire de a aduce voie buna in casele tuturor oamenilor, prin manifestari artistice, prin costumarea in diverse personaje si crearea unor scene si ritualuri traditionale folosind masti, culorii vii, stridente si prin scoaterea diverselor sunete, a chiotelor, pentru a spori umorul acestui obicei. De asemenea, traditia are rolul de a transmite diverse mesaje si urari pentru noul an, neavand insa nicio legatura stransa cu sarbatorile crestine. In fiecare regiune a tarii, capra este celebrata intr-un mod aparte, in Hunedoara este inlocuita de Cerb, in Muntenia si in Oltenia poarta numele de Brezaie, in timp ce in Transilvania este cunoscuta sub numele de Bourita. In partea estica a tarii, in Moldova, pe langa denumirea de Capra este foarte des intalnita si Turca, un obicei popular foarte frumos, de o complexitate maxima. In ce consta de fapt aceasta traditie? In primul rand nu este folosita o capra adevarata, ci unul din membrii trupei va imbraca un costum creat special, alcatuit dintr-un bat lung de lemn la capatul caruia se afla un cap sculptat sub forma unui cap de capra. Atat costumul cat si coarnele caprei sunt acoperite cu mai multe oglinzi si panglici viu colorate, pentru a scoate in evidenta frumusetea acestui animal. De la zona la zona, capra este acompaniata de muzica special creata de ceilalti membri ai trupei, intruchipand diverse personaje precum doctorul, ciobanul, tiganul, si altii. Procesul prin care trece capra consta in omorarea acesteia, plangerea caprei (bocirea), inmormantarea si, in cele din urma invierea caprei. Acest ritual transpune incheierea vechiului an si intrarea intr-unul nou, mult mai bogat pentru toti romanii. Mersul cu capra la oras difera de manifestarile populare, fiind un obicei in vizibila disparitie, cu trecerea fiecarui an. In general acest obicei are loc pe data de 31 decembrie si consta in grupuri de cate 5-6 tineri care merg pe la usile rudelor si prietenilor pentru a juca scenele mortii, bocirii, inmormantarii si invierii caprei. Rolurile cele mai uzuale alese de tinerii membri sunt capra, ciobanul, doctorul, tiganul si tiganca, dar pe langa acestea mai exista si vanatorul, mosneagul, baba, fluierarul sau cumparatorul (pentru prestatii mai complexe). Povestea consta in omorarea caprei din greseala de catre cioban si invierea acesteia in cele din urma dupa ce a fost “tratata” de doctor. Pe de cealalta parte, mersul cu capra in zonele rurale este un ritual mult mai complex, grupurile fiind mai numeroase, cu mai multe personaje, cu mascati si eventual cu doua capre sau chiar trei. De asemenea, pentru acompaniamentul muzical sunt folosite tobe, fluiere si scartaietori. Jocul caprei este recompensat de catre sateni cu mere, colaci si cu un pahar de vin rosu, toate elementele specifice unui an nou cat mai bun. Desi generatiile tinere nu dau o importanta prea mare celor mai frumoase traditii romanesti, mersul cu capra este o experienta unica, o experienta ce cred ca ar trebui sa o traiasca fiecare copil pentru a-si invinge anumite temeri, pentru a socializa cu alti copii, pentru a urma traditii vechi de sute de ani si pentru a simti cu adevarat spiritul sarbatorilor de iarna.

PROIECT CLICK » quiz builder

"De la spiritul de grup la spiritul de turma"

       Oamenii adunaţi într-un grup se comportă exact ca oile, susţin cercetătorii, urmând orbeşte una sau două persoane care lasă impresia că ştiu în ce direcţie merg, relatează Telegraph. Descoperirea este foarte importantă şi ar putea fi aplicată mai ales în gestionarea dezastrelor şi a situaţiilor de criză. Echipa condusă de profesorul Jens Krause a realizat o serie de experimente în care voluntarilor li s-a spus să meargă, la întâmplare, pe un hol, fără să vorbească între ei. Doar câţiva dintre ei au primit mai multe instrucţiuni. Rezultatele au arătat că este nevoie de o minoritate de doar cinci procente de „indivizi informaţi” pentru a influenţa direcţia unei mulţimi de minimum 200 de oameni. Restul de 95% îi urmează pe „cei informaţi” fără măcar să îşi dea seama ce fac.
      Am dorit sa aduc la cunostinta aceasta problema din cauza accidentelor care pornesc de la acest spirit de turma ce orbeste populatia, putem vede in urmatorul videoclip rezultatele devastatore din
cauza unora care s au panicat, multimea urmandu i au creat un adevarat haos

 
       Cauzele care apar in  presa, alimenteaza si manipuleaza mintile cetatenilor, pentru a  apara politia care intr-un mod brutal actioneaza pentu linistirea unor mici probleme care puteau fi rezolvate cu mica usurinta , cetatenii sufera din aceste motive deoarece pe ei cade vina, astfel sunt trasi la raspundere intr-un mod brutal pentru niste fapte ce nu le au inceput ei.
        Competentele pe care le dobandim, cu ajutorul acestor cautari de informatii sunt: digitale, sociale, lingvistice si profesionale.
        Aceasta documentatie m-a ajutat sa observ pedeoparte nedreptatea presei si a justitiei asupra cetatenilor dar si spiritul de turma pe care il au oamenii, in viata de zi cu zi dar si atunci cand unii semeni sunt amenintati, este necesar ca doar catva sa riposteze ca dupa aceia se va crea o panica si lumea va incerca sa scape de pericol cu orice pret, chiar daca implica ranirea unora.

Rolul jurnalismului in comunicare

Jurnalismul reprezintă activitatea de a strânge, a analiza, a verifica și a prezenta informații referitoare la evenimentele curente, incluzând tendințe, rezultate și persoane. Cei ce practică jurnalismul se numesc jurnaliști.
Definiția cea mai generală a genului ne trimite la accepția din logică, valabilă atât în științele naturii, cât și în arte, filosofie, ziaristică: "Clasă de obiecte care au note esențiale comune și cuprind cel puțin două specii" (Dicționarul explicativ al limbii române). In teoria literaturii, "genul trebuie conceput ca o grupare de opere literare bazată, teoretic, atât pe forma externă (structura) cât și pe forma internă (atitudinea, tonul, subiectul și publicul cărora ele se adresează)."
In societatea actuala, mass-media joaca un rol crucial in viata sociala, devenind, de-a lungul timpului, o putere crescanda si indispensabila, cu o influenta puternica asupra segmentelor societatii. Prezenta lor activa se simte in viata financiar- bancara, in dezvoltarea industriei, in evolutia tehnologiei, in viata politica, dar si in viata cotidiana, construind la randul lor o industrie proprie.
Sapte conditii pentru un bun jurnalist.

1. Sa cunoasaca cel putin 2 limbi
2. Sa aiba o specialiare in acest domeniu
3. Sa aiba gradul de inteligenta ridicat
4. Sa se exprime corct si coerent
5. Sa aiba un nivel de cultura aprofundat
6. Sa aiba rabdare si sa tina fata la problemele ce vor aparea
7. Sa aiba o inima dura

Se pune întrebarea dacă orice temă poate fi tratată prin orice gen publicistic. Teme de mare anvergură, evenimente și fapte cu largi implicații reclamă folosirea unor genuri cu o mai mare pondere a aspectului comentativ (articolul, ancheta), iar teme, evenimente și fapte de interes mai periferic pot fi prezentate prin genuri în care predomină aspectul informativ (știre și altele).
Aceasta tema imi dezvolta competente chei necesare in viata cum ar fi: cele culturale, ligvistice, educationale, si de interpretare.