După cum am mai zis calculatorul fost considerat o adevarată “minune” în domeniul tehnologic în secolul XX. O “minune” care putea să realizeze milioane de operaţiuni pe secundă. A fost asteptată de foarte multi entuziasti, mediatizata la maximum. Să încercam să analizăm totuşi avantajele acestei ,,minuni a secolului’’ , dar mai ales dezavantajele.

Statisticile arată că în ţările dezvoltate timpul petrecut de copii, de la cele mai fragede vârste, în faţa monitorului este de 3-4 ore zilnic. Părinţii in societatea nostra de consum sunt tot mai ocupaţi, mai stresati, se simt uşurati dacă copilul lor are ,,ocupaţie,, dacă nu sunt deranjaţi de la treburile lor cotidiene dar consecinţele pe termen lung nu vor întârzia să apară.
Cercetarile din ultimile decenii evidenţiază faptul că după numai dupa 2 minute de stat în faţa monitorului activitatea creierului copilului suferă schimbări. Se constată o reducere a activităţii corticale a creierului.
Majoritatea tinerilor vizionează filme pe calculator, videoclipuri de pe internet, devenind o practica curenta dar aceaştia nu ştiu că apar consecinţe pe termen lung . A fost acreditată ideea că calculatorul uşurează învăţarea, dezvoltă abilităţi mintale, oferă informaţii. S-au investit in lume miliarde de dolari in programe pentru educatie,monitoarele devenind nelipsite din laboratoarele şcolilor şi din căminele elevilor. Ideea enunţată mai sus a fost combătută de rezultatele unor studii din Statele Unite care au arătat că paradoxal se constată o reducere a puterii de concentrare a elevilor: cititul, scrisul, vorbitul par să fie in declin. Structura traseelor neuronale este modificată de activitaţile copilul din fiecare zi, modul in care isi petrece timpul, modul in care gândeste. Copilul are nevoie de părinţi,de glasul mamei are nevoie de lumea reală, de jocurile specifice copilăriei, de alti copii. Lumea virtuală, internetul, duc la interiorizarea copilului. Jocurile pe calculator dezvoltă viteza de reactie, dar prin conţinutul lor incită la confruntarea la violenţă. Spiritul de competiţie,dorinţa de a fi cel mai bun duce la o exacerbare a individualismului, modelele alese de tineri sunt cei tari,cei cu bani,cei duri. Accesul la internet pe lânga aspectul benefic de documentare, duce inevitabil la maturizarea precoce, nefirească a copiilor. Părinţii pot pierde usor controlul asupra copilului lor, el devenind mai irascibil, mai dependent de ceea ce vede şi ce citeşte sau ascultă pe internet. Restricţionarea accesului la unele site-uri considerate indecente duc inevitabil la "motivul fructului oprit” copilul încercând sa incalce restricţiile. Simpla copiere de pe internet a celebrelor ,,referate” nu contribuie cu nimic la dezvotarea gândirii creative a tânarului. Obisnuinţa cu lucrul facil, fără efort creativ va pune tânărul în imposibilitatea efectuarii în viitor a unor activităţi intelectuale creative. Statul ore in şir în faţa monitorului va creşte gradul de sedentarism, ceea ce cumulat cu obisnuinţa de a mesteca câte ceva tot timpul va favoriza obezitatea si diabetul. Mişcarea în aer liber,colectivitatea, jocul cu colegii de vârsta lor va duce la o dezvoltare armonioasă a personalităţii copilului.
Evitarea dependenţei de calculator, trebuie să fie prioritate în procesul de educaţie a tinerilor, canalizarea energiilor către sporturi tehnico-aplicative fiind benefică, în interesul acestora.
Câteva articole apărute în presa de specialitate ar trebui să tragă un semnal de alarmă.

In cadru programului "Scoala altfel", eu impreuna cu colegii de la profilul Teologie Romano Catolic, am organizat, sub indrumarea domnilor profesori, mai multe activitati prin care am incercat sa ne cnoastem mai bine pe cei din jurul nostru, dar si pe noi insine cu ajutorul unei reculegeri(meditatii)pe o anumita tema.