"De la spiritul de grup la spiritul de turma"

       Oamenii adunaţi într-un grup se comportă exact ca oile, susţin cercetătorii, urmând orbeşte una sau două persoane care lasă impresia că ştiu în ce direcţie merg, relatează Telegraph. Descoperirea este foarte importantă şi ar putea fi aplicată mai ales în gestionarea dezastrelor şi a situaţiilor de criză. Echipa condusă de profesorul Jens Krause a realizat o serie de experimente în care voluntarilor li s-a spus să meargă, la întâmplare, pe un hol, fără să vorbească între ei. Doar câţiva dintre ei au primit mai multe instrucţiuni. Rezultatele au arătat că este nevoie de o minoritate de doar cinci procente de „indivizi informaţi” pentru a influenţa direcţia unei mulţimi de minimum 200 de oameni. Restul de 95% îi urmează pe „cei informaţi” fără măcar să îşi dea seama ce fac.
      Am dorit sa aduc la cunostinta aceasta problema din cauza accidentelor care pornesc de la acest spirit de turma ce orbeste populatia, putem vede in urmatorul videoclip rezultatele devastatore din
cauza unora care s au panicat, multimea urmandu i au creat un adevarat haos

 
       Cauzele care apar in  presa, alimenteaza si manipuleaza mintile cetatenilor, pentru a  apara politia care intr-un mod brutal actioneaza pentu linistirea unor mici probleme care puteau fi rezolvate cu mica usurinta , cetatenii sufera din aceste motive deoarece pe ei cade vina, astfel sunt trasi la raspundere intr-un mod brutal pentru niste fapte ce nu le au inceput ei.
        Competentele pe care le dobandim, cu ajutorul acestor cautari de informatii sunt: digitale, sociale, lingvistice si profesionale.
        Aceasta documentatie m-a ajutat sa observ pedeoparte nedreptatea presei si a justitiei asupra cetatenilor dar si spiritul de turma pe care il au oamenii, in viata de zi cu zi dar si atunci cand unii semeni sunt amenintati, este necesar ca doar catva sa riposteze ca dupa aceia se va crea o panica si lumea va incerca sa scape de pericol cu orice pret, chiar daca implica ranirea unora.

Rolul jurnalismului in comunicare

Jurnalismul reprezintă activitatea de a strânge, a analiza, a verifica și a prezenta informații referitoare la evenimentele curente, incluzând tendințe, rezultate și persoane. Cei ce practică jurnalismul se numesc jurnaliști.
Definiția cea mai generală a genului ne trimite la accepția din logică, valabilă atât în științele naturii, cât și în arte, filosofie, ziaristică: "Clasă de obiecte care au note esențiale comune și cuprind cel puțin două specii" (Dicționarul explicativ al limbii române). In teoria literaturii, "genul trebuie conceput ca o grupare de opere literare bazată, teoretic, atât pe forma externă (structura) cât și pe forma internă (atitudinea, tonul, subiectul și publicul cărora ele se adresează)."
In societatea actuala, mass-media joaca un rol crucial in viata sociala, devenind, de-a lungul timpului, o putere crescanda si indispensabila, cu o influenta puternica asupra segmentelor societatii. Prezenta lor activa se simte in viata financiar- bancara, in dezvoltarea industriei, in evolutia tehnologiei, in viata politica, dar si in viata cotidiana, construind la randul lor o industrie proprie.
Sapte conditii pentru un bun jurnalist.

1. Sa cunoasaca cel putin 2 limbi
2. Sa aiba o specialiare in acest domeniu
3. Sa aiba gradul de inteligenta ridicat
4. Sa se exprime corct si coerent
5. Sa aiba un nivel de cultura aprofundat
6. Sa aiba rabdare si sa tina fata la problemele ce vor aparea
7. Sa aiba o inima dura

Se pune întrebarea dacă orice temă poate fi tratată prin orice gen publicistic. Teme de mare anvergură, evenimente și fapte cu largi implicații reclamă folosirea unor genuri cu o mai mare pondere a aspectului comentativ (articolul, ancheta), iar teme, evenimente și fapte de interes mai periferic pot fi prezentate prin genuri în care predomină aspectul informativ (știre și altele).
Aceasta tema imi dezvolta competente chei necesare in viata cum ar fi: cele culturale, ligvistice, educationale, si de interpretare.